Evenimentul “Ziua Națională a Transplantului”, ce se va desfăşura vineri, 15 aprilie 2022, la Bucureşti,  reprezintă o conştientizare a faptului că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă și este organizat în conformitate cu atribuțiile Agenției Naționale de Transplant privind promovarea activităților de donare și transplant organe, țesuturi și celule umane, precum și cu directivele și recomandările Uniunii Europene.

Din anul 2003,  la propunerea Consiliului Europei, în statele membre se sărbătoreşte anual “Ziua Naţională a Transplantului”, iar în România începând cu anul 2005, la iniţiativa Profesorului Dr. Irinel Popescu, care la acea dată era reprezentantul României la Consiliul Europei. De atunci, cu o singură excepție în anul 2020 din cauza pandemiei COVID19, în fiecare an, persoanele care au beneficiat de un transplant sărbătoresc împreună cu familiile lor, cu specialiştii din domeniul transplantului, alături de reprezentanţii mass-media și de personalități ale societății civile, noua viaţă dobândită odată cu transplantul.

Bazele unui program modern de transplant în România au fost puse începând cu anul 1992, cu mari eforturi din partea unui grup restrâns de specialişti, astfel încât în anul 1997 vorbim de prima prelevare de multiorgan de la un donator decedat, iar în anul 2004 se înfiinţează Agenţia Naţională de Transplant. De atunci şi până acum, transplantul a devenit o metodă terapeutică consolidată în România și au fost salvați mii de pacienţi prin transplant de organe (mai mult de 1.000 de români au fost salvaţi doar prin transplant de ficat), iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de  transplant de ţesuturi.

Fiecare etapă a sistemului de transplant, de la donare la transplant, este una deosebit de complexă şi sensibilă, desfăşurată permanent contracronometru şi cu o precizie aproape matematică. Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori, un număr crescut de donatori atragând după sine salvarea  a cât mai multor pacienţi prin transplant de organe. Este punctul nevralgic al oricărui program de transplant oriunde în lume. Din această cauză este o luptă constantă pentru creșterea numărului de donatori, una continuă, pe care o duc toți cei implicați în transplant. La sfârșitul anilor ’90, România era o pată albă pe harta transplantului european, dar, de atunci, lucrurile s-au schimbat. Începând cu anul 2005, numărul de donatori a continuat să crească în fiecare an, pornind de la un număr de 11 donatori în 2005 şi atingând un nivel considerat normal pentru o ţară ca România în anii 2013 şi 2014 (când au fost înregistraţi 132, respectiv 138 de donatori/an), fapt care a dus şi la necesitatea deschiderii de noi centre de transplant. La această reușită este indiscutabilă contribuţia mass-mediei, prin popularizarea şi conştientizarea gestului altruist de donare.

După anul 2016 a urmat o perioadă mai dificilă, care a dus la scăderea numărului de donatori şi, implicit, a intervenţiilor de transplant. De menţionat faptul că, în anii 2017 şi 2018, au fost doar 65 de donatori reali. Începând cu martie 2019, activitatea ANT s-a dezvoltat  într-un ritm constant şi permanent, atingând la sfârşitul anului un număr de 85 donatori reali.

Din păcate, totalitatea dificultăților și restricţiilor determinate de pandemie şi-a pus amprenta şi asupra activităţii de transplant începând cu aprilie 2020. Ca o comparaţie, dacă în primele 3 luni ale  anului 2020  au fost înregistraţi 29 de donatori reali, în aceeaşi perioadă a anului 2021 au fost doar 13. Astfel, la sfârșitul anului 2020 se înregistrau 66 de donatori reali, iar la sfârșitul anului 2021 vorbim doar de 47 de donatori reali.

Este de remarcat efortul deosebit al spitalelor şi personalului medical implicat în activitatea de donare şi transplant, care au contribuit la limitarea scăderii dramatice a activităţii de transplant, aşa cum s-a întâmplat în ţări cu mai multă experienţă în acest domeniu din Europa. O activitate semnificativă în toată perioada pandemiei pentru continuarea activității de donare fiind în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, SCJU Oradea, Spitalul Clinic de Urgenţă “N.Oblu” Iaşi, SJU Baia Mare, SCJU Cluj Napoca, SCJU Tg. Mureş, SJU Arad.

Complexitatea situaţiilor create de criza COVID19 şi particularizarea lor în fiecare centru au dus la suspendarea temporară a activităţii în domeniul transplantului în anumite centre şi la continuarea activităţii în altele. De menţionat faptul că, la nivel naţional, au putut fi realizate toate procedurile de transplant specifice pe fiecare organ/ţesut în toată această perioadă.

Chiar dacă atât anul 2020, cât și anul 2021 au fost extrem de dificili pentru sistemul sanitar din întreaga lume, activitatea de transplant în România s-a desfăşurat fără întrerupere. A fost o perioadă plină de provocări care ne-a determinat să ne adaptăm și readaptăm permanent, să ne depășim limitele și să găsim resurse nebănuite, astfel încât salvarea celor pentru care transplantul reprezintă unica șansă la viață să nu se oprească. Începând cu acest an, în condițiile sfârșitului de pandemie, asistăm la o relansare a activității de donare și implicit o creștere a numărului de transplanturi realizate în România.

Astfel, de la începutul anului până la data de 14 aprilie s-au înregistrat 29 donatori reali (mai mult de jumătate din numărul total înregistrat anul trecut), iar activitatea de donare a fost reluată de spitale în care programul de transplant fusese aproape închis: SCJU Brașov – unde s-au realizat 4 prelevări de organe și țesuturi, SCJU Constanţa – cu 2 acţiuni de prelevare organe şi ţesuturi anul acesta, SJU Bacău, SJU Suceava, Sp. Mun. Moinești sau SJU Buzău.

De asemenea, este de apreciat efortul depus de centrele constante în activitatea de donare: Spitalul Clinic de Urgență București, SCJU Tg. Mureș, Spitalul Clinic de Urgență “Prof.Dr. N. Oblu” Iași, Spitalul Clinic Judeţean pentru Copii Cluj Napoca, SCJU Oradea sau SCJU Deva.

Strategia de dezvoltare a activităţii de transplant în România are ca primă direcţie creşterea numărului de donatori prin implicarea unui număr cât mai mare de unităţi sanitare în activitatea de identificare şi declarare a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, implementarea “culturii donatorului” şi funcţionarea optimă a Programului Naţional de Transplant în toate spitalele judeţene de urgenţă din ţară, precum şi încheierea de acorduri de coolaborare în domeniul schimbului de organe cu țările vecine și organizațiile europene de schimb de organe. În acest sens, în anul 2021 au fost semnate acordurile de colaborare în domeniul transplantului pulmonar cu Centrul Naţional de Transplant Italia și în domeniul schimbului de organe cu Agenția de Supervizare Medicală a Republicii Bulgaria. De asemenea, a fost parafată includerea ANT în platforma europeană de schimb de organe, FOEDUS. De la încheierea acordului de schimb de organe cu Rep. Bulgaria, în iunie 2021, au fost realizate un număr de 6 acţiuni de coordonare în urma cărora au fost importate 10 grefe renale (2 grefe renale nu s-au transplantat), 3 grefe hepatice şi o grefă cardiacă.

Toate aceste demersuri au contribuit ca anul acesta, în România să se realizeze:

– 26 transplanturi hepatice, din care 2 cu donator în viață. 2 români au fost salvați la Centrul de Transplant IC Fundeni cu organe provenite de la donatori bulgari

– 77 transplanturi renale, din care 22 cu donator în viață . 4 transplanturi au fost realizate cu grefe renale provenite de la donatori bulgari.

– 2 transplanturi de cord, din care unul realizat în urma prelevării grefei de la un donator bulgar, la Spitalul “Dr Stefan Chekezov” Veliko Tarnovo, Bulgaria

– 2 transplanturi de plămân

– 32 transplanturi cornee

– de la 5 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi ostetendinoase.

Comparativ,  anul trecut s-au realizat:

– 42 transplanturi hepatice cu donator decedat şi 11 de la donator în viaţă

– 88 transplanturi renale cu donator decedat şi 68 de la donator în viaţă

– 3 transplanturi cardiace

– 1 transplant pulmonar

– 44 de transplanturi de cornee

– de la 8 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi osteotendinoase şi s-au realizat 85 proceduri transplant ţesuturi osoase.

Este de remarcat reluarea programului de transplant cord la Spitalul Clinic de Urgență București, condus de Prof.Dr. Horațiu Moldovan, unde, cu sprijinul Prof.Dr. Horațiu Suciu – șeful centrului de transplant cord al IUBCvT Tg Mureș, s-au realizat cu succes anul acesta 2 transplanturi de cord.

Cifrele din ultima perioadă ne dau speranță pentru viitor, dar încă sunt mult inferioare cifrelor din alte țări europene și nu acoperă necesarul de transplant din România. De aceea, folosim orice prilej de a promova această metodă terapeutică de înaltă performanță care este transplantul, dintr-un motiv foarte important: donarea de organe în România depinde foate mult de felul în care sunt percepute transplantul și rezultatele lui de către populație. Având în vedere specificul activităţii de transplant şi rolul important pe care îl are înţelegerea gestului altruist de donare, precum şi necesitatea informării corecte şi reale asupra activităţii de transplant în rândul populaţiei, au fost începute mai multe campanii de promovare pentru care spijinul mass media este indispensabil. Una dintre ele se desfășoară în parteneriat cu UMF “Carol Davila” și Universitatea de Arte București, prin realizarea unor expoziții ce cuprind lucrări (spoturi, afișe, panouri, prezentări) ale  studenților Facultății de Arte Plastice pentru promovarea donării și transplantului de organe și țesuturi. O primă expoziție s-a realizat cu ocazia deschiderii anului universitar la UMF “Carol Davila” Bucureşti. În cadrul evenimentului “Ziua Națională a Transplantului” vor fi expuse o parte din lucrările realizate de studenții UnArte București.

Împreună cu Ministerul Sănătății căutăm permanent soluții pentru îmbunătățirea activității de transplant în România și atingerea obiectivelor din strategia națională de sănătate: dezvoltarea programului de transplant pediatric și a transplantului pulmonar, precum și demararea unor altor programe de donare (donator fără activitate cardiacă) și transplant (transplant încrucișat, transplant intenstin subțire, uter sau mână), precum și pregătirea și formarea generațiilor viitoare de specialiști în transplant. De asemenea, avem ca obiectiv extinderea acordurilor încheiate în domeniul transplantului (o colaborare între IUBCvT Tg Mureș și Ag. de Supervizare a Rep. Bulgaria în domeniul transplantului de cord), precum și în realizarea unor schimburi de experiență și stagii de pregătire profesională. Înfiinţarea unor bănci de multiţesut, cât şi unele modificări legislative care să permită extinderea activităţii de transplant tisular (cornee, membrană amniotică), reprezintă una din prioritățile noastre.  Având în vedere caracterul de urgenţă şi timpul limitat avut la dispoziţie de către echipele medicale (din punct de vedere al menţinerii donatorului aflat în moarte cerebrală până la momentul prelevării organelor şi/sau ţesuturilor, precum şi din punct de vedere al timpului de ischemie rece maxim specific fiecărui organ în parte), precum și ținând cont de includerea noastră în platforma europeană de schimb de organe FOEDUS, pentru ca activitatea de transplant să fie realizată cu succes, în condiţii de siguranţă şi în cel mai scurt timp posibil,  sunt căutate soluţii pentru ca activitatea de transplant să beneficieze de servicii de transport aerian dedicate.

Prin proiectele actuale derulate  de Ministerul Sănătății (proiect SIPOCA 696 ”Îmbunătățirea procesului de reglementare în domeniul transplantului”), precum și ținând cont de faptul că activitatea de transplant reprezintă una din prioritățile în sănătate stabilite în  Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă și având sprijinul Ministerului Sănătății, suntem optimiști că ne vom putea îndeplini misiunea noastră principală: salvarea celor pentru care transplantul reprezintă singura șansă la o viață normală.