Agenţia Naţională de Transplant, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, a organizat în perioada 24 – 26 iunie, cea de-a XIII-a Reuniune Naţioanlă a coordonatorilor de transplant şi persoanelor responsabile cu identificarea potenţialilor donator (KDP), eveniment ce s-a putut desfăşura cu prezenţă fizică, după doi ani în sistem online.
Tema ediţiei din acest an a fost: ”Actualităţi legislative specifice. Derularea Programului Naţional de Transplant pentru activitatea de prelevare: indicatori, probleme, soluţii”.
La întâlnire au participat coordonatorii de transplant şi KDP din cadrul majorităţii unităţilor sanitare acreditate pentru activitatea de prelevare, alături de coordonatorii şi KDP regionali, precum şi reprezentanţi ai managementului şi compartimentelor financiar-contabil din câteva unităţi sanitare.
Domnul Secretar de Stat Dr. Tiberius Marius Brădăţan a adus mesajul de susţinere şi încurajare al Ministrului Sănătăţii – Prof. Univ.Dr. Alexandru Rafila, pentru activitatea şi sistemul de transplant românesc.
Sistemul de transplant este un lanţ delicat, în care fiecare verigă merită respectul şi recunoştinţa tuturor: familiile donatorilor, care trec prin cel mai dureros moment din viaţa lor şi aleg să dăruiască viaţă altora, echipele medicale care-şi predau ştafeta, rând pe rând, luptând pentru #VIAŢĂ!
Primii din acest lung lanţ sunt persoanele responsabile cu identificarea potenţialilor donatori aflaţi în moarte cerebrală (KDP) şi coordonatorii de transplant din spitalele acreditate, al căror rol este esenţial în existenţa activităţii de transplant. Practic, reușita unei astfel de intervenții depinde de succesul lor de a sensibiliza familiile eventualului donator, din momentul în care acesta intră în moarte cerebrală. Pe umerii lor cade cea mai emoţionantă şi sensibilă misiune!
Cu prilejul acestui eveniment, Agenţia Naţională de Transplant a ținut să le mulţumească echipelor de coordonatori de transplant şi KDP pentru implicare, munca şi efortul deosebit depus, asigurându-i că va avea în continuare grijă ca resorturile acestui mecanism complicat să funcționeze corespunzător. De asemenea, conducerile unităţilor sanitare care susţin dezvoltarea programului naţional de transplant au fost și ele felicitate pentru implementarea la nivelul spitalelor a conceptului de „cultură a donatorului”, cu implicarea mai multor specialităţi medicale, nu doar ATI.
În cadrul întrunirii de lucru au fost abordate actualităţile legislative în domeniu, viitoarele modificări legislative ca urmare a derulării proiectului SIPOCA 696 ”Îmbunătățirea procesului de reglementare în domeniul transplantului”, modul de implementare şi aspectele logistice ale activităţii de coordonare pentru acordurile în domeniul schimbului de organe încheiate de ANT cu autorităţile similare din Rep. Italia, Rep. Bulgaria, Rep. Moldova, Asoc. FOEDUS de schimb de organe, precum şi aspectele privind reluarea campaniei de promovare a activităţii de donare stabilită în cadrul protocolului de colaborare cu Min. Educaţiei, ce nu s-a putut implementa din cauza pandemiei COVID19.
De asemenea, au fost dezbătute pe larg prevederile OMS 964/2022 pentru implementarea Programului Naţional de Transplant, astfel încât să nu existe sincope în funcţionarea optimă a acestui program în unităţile sanitare acreditate. A fost subliniată necesitatea reluării unor cursuri şi sesiuni de postere ştiinţifice în cadrul congreselor SRATI sau Romtransplant pentru identificarea şi declararea morţii cerebrale, având în vedere apariţia de noi diagnostice care permit donarea, precum şi extinderea vârstei pacienţilor de la care se pot preleva organe – anul acesta s-a înregistrat cel mai în vârstă donator din România – 84 ani, de la care s-au prelevat rinichii şi ficatul si astfel au fost salvaţi 3 pacienţi.
Reuniunea a cuprins o sesiune a rapoartelor de activitate a Oficiilor regionale ANT, în cadrul căreia au fost analizate, pe fiecare regiune şi unitate sanitară, problemele întâmpinate în desfăşurarea activităţii de identificare şi declarare donatori aflaţi în moarte cerebrală, probleme determinate de condiţiile încă dificile impuse de contextul epidemiologic sau din punct de vedere al finanţării acestei activităţi şi a modului de desfăşurare a Programului Naţional de Transplant în fiecare unitate sanitară, precum şi problemele logistice ale activităţii.
Activitatea de prelevare este una dintre cele mai importante etape ale mecanismului sistemului de transplant. În prezent funcţionează cu succes şi în mod constant doar în câteva unităţi sanitare, în care a existat disponibilitate atât din partea managementului unităţii sanitare, cât şi din partea personalului medical multidisciplinar, de a construi în ani de zile, cu mult efort, dăruire şi implicare, o echipă de coordonare transplant şi a implementa la nivel de spital o „cultură a donatorului”.
Anul acesta a fost reluată activitatea în unităţi sanitare care au fost inactive o perioadă lungă de timp, iar programul de transplant fusese aproape închis: SCJU Brașov – unde s-au realizat 4 prelevări de organe și țesuturi, SCJU Constanţa – 3 acţiuni de prelevare organe şi ţesuturi, SJU Sf. Gheorghe – 2, SJU Bacău – 2 , SJU Suceava, Sp. Mun. Moinești sau SJU Buzău – câte o acţiune prelevare.
De asemenea, este de apreciat efortul depus de centrele constante în activitatea de donare: SCJU Tg. Mureș – 10 donatori reali, Spitalul Clinic de Urgență București – 5, Spitalul Clinic de Urgență “Prof.Dr. N. Oblu” Iași – 5, Spit. Jud. Baia Mare – 4, SCJU Oradea -3.
Începând cu acest an, în condițiile sfârșitului de pandemie, asistăm la o relansare a activității de donare și implicit o creștere a numărului de transplanturi realizate în România. Ca o comparaţie, dacă la sfârşitul anului 2021 s-au înregistrat 47 donatori reali, anul acesta până la data de 23 iunie, s-au înregistrat 46 de donatori reali.
De la începutul anului și până la 23 iunie, datorită celor 46 de donatori în moarte cerebrală din România şi a celor din Bulgaria şi Moldova, au fost salvate 36 de vieţi prin transplant de ficat (2 transplanturi realizate cu organe provenite de la donatori bulgari), 91 prin transplant de rinichi (din care 4 cu organe provenite de la donatori bulgari şi 2 cu organe de la donatori moldoveni), 3 prin transplant de cord (din care 1 transplant realizat cu organ din Bulgaria), 2 prin transplant de plămân, 41 pacienţi au beneficiat de transplant cornee, iar şi mai mulţi pacienţi au o viaţă mai bună prin transplant de ţesut osteodentinos. De asemenea, către sistemul internaţional de transplant au fost oferite: 2 grefe hepatice (una către Rep. Moldova şi una către Eurotransplant) şi 2 grefe cardiace către Eurotransplant, salvând vieţile altor pacienţi suferinzi.
Cifrele din ultima perioadă ne dau speranță pentru viitor, dar încă sunt mult inferioare cifrelor din alte țări europene și nu acoperă necesarul de transplant din România. Având în vedere interesul acordat acestui eveniment, sperăm că organizarea acestei întruniri de lucru să fie mai mult decât benefică şi oportună pentru misiunea principală a Agenţiei Naţionale de Transplant: salvarea celor pentru care transplantul reprezintă singura şansă la viaţă.