În contextual actual al pandemiei de coronavirus, atenția publică a fost orientată către segmentele de populație afectate de noul virus. Există însă categorii de pacienți vulnerabili din perspectivă dublă: al riscului de deces prin infectarea cu SARS-COV2, dar și din perspectiva evoluției imprevizibile a bolilor cronice sau bolilor de fond. Este cazul pacienților coronarieni, categorie la risc major, care au amânat prezentarea la medic sau au trenat o decizie chirurgicală, chiar în situații de risc iminent.

Potrivit OMS boala coronariană va rămâne principala cauză de deces în următorii 10 ani la nivel mondial, numărul celor care pierd lupta cu viaţa din această cauzâ fiind mult înaintea deceselor provocate de cancer, HIV/SIDA și bolilor hepatice.  În România boala cardiacă este răspunzătoare de peste 60% dintre decesele românilor, înainte de accidentul vascular cerebral și de diferite forme de cancer. 

Dr.Lucian Dorobanțu, medic primar chirurgie cardiovasculară explică:

“De viețile acestor pacienți suntem în egală măsură responsabili ca societate și ca medici. S-au pierdut vieți pe liste de așteptare pentru intervenții chirurgicale. Ar fi putut fi evitate aceste situații dacă am fi arătat mai multă disponibilitate, mai multă accesibilitate, prioritizare clară și o mai bună comunicare a obiectivelor urmărite. Viața nu poate fi pusă “în așteptare” pentru pacienții care suferă, de pildă, un infarct miocardic. Sunt decizii vitale, care trebuie să pună pe primul loc interesul pacienților noștri. Sper ca perioada ce va urma să avem înțelepciunea să repunem lucrurile pe făgașul lor normal, alminteri vom pierde oameni în afara contextului pandemic.”

Boala coronariană constă în incapacitatea vaselor de sânge de a asigura fluxul sanguin normal și deci aportul necesar de oxigen care ajută la o funcționare corectă a inimii. Din cauza depozitării grăsimilor, calciului și altor substanțe pe pereții coronarelor se formează așa numite “plăci de aterom”. Acestea îngustează pereții arterelor, se pot rupe, pot migra și pot provoca blocarea parțială sau completă a fluxului sangvin ce irigă inima.

De multe ori simptomatologia dureroasă ce precede evenimentul acut poate fi confundată cu un atac de panică. Cea mai frecventă manifestare este durerea precordială la nivelul toracelui. Pacienții o descriu că pe “o arsură în piept”. Este de fapt o compresie puternică a toracelui, cel mai adesea la efort, care iradiază în mandibulă sau în mâna stânga. Manifestările pot fi foarte diferite și ușor de confundat. Uneori debutează cu o banală oboseală sau cu o durere abdominală, asociată cu populara “arsură la stomac”. Durata și persistența durerii, peste 20-30 de minute, trebuie să determine adresarea către medicul de familie/medicul cardiolog/ apelul serviciului de urgență 112.

O pondere majoră a pacienților diagnosticați cu boală coronariană se află deja sub medicație pentru boli de fond care constituie factori favorizanti ai unui eveniment coronarian. Hipertensiunea arterială, nivele necorespunzătoare ale colesterolului, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea și fumatul sunt principalii factori de risc ai bolii coronarierne. Cu cât se asociază mai mulți factori, cu atât va crește riscul apariției și agravării bolii.

În funcție de modul de manifestare, de gravitatea simptomelor și de nivelul de stenozare a arterelor coronare, tratamentul bolii coronariene poate fi: medicamentos, endovascular sau poate consta într-o intervenție de bypass aorto-coronarian.

În sindroamele coronariene acute, scopul principal al tratamentului este desfundarea vasului obstruat și rezolvarea complicațiilor. Desfundarea vasului, cunoscută în termeni medicali ca revascularizare, se poate face medicamentos sau prin angioplastie, mai rar chirurgical. Practic vorbind, se introduce în vasul afectat un cateter și un balon care se umflă, turtind sau aspirând trombul și repermeabilizând vasul. Pentru a menține vasul deschis, se face stentarea lui cu un stent farmacologic activ.

Chirurugul cardiovascular Lucian Dorobanțu explică în ce constă intervenția chirurgicală de bypass aorto-coronarian: “În cazul pacienților cu afecțiuni coronariene severe, respecțiv  bolnavii cu leziuni multiple pe arterele coronare, diabetici, cu funcția inimii alterată, este indicat tratament chirurgical, prin bypass aorto-coronarian.

Prin această intervenție, chirurgul cardiovascular realizează “o punte” prin care sângele ajunge în artera coronară îngustată după zona îngustată, astfel încât inima să poată fi oxigenată corect. Este realizată o punte de trecere, leziunea fiind practic ocolită. Derivația se face cu ajutorul vaselor recoltate de la bolnav, artere sau vene, așa numite “grefoane”, asigurându-se astfel o circulație bună în zonă. Structural, bypass-ul poate fi realizat prin două tipuri de grefoane:

  • Grefoane arteriale, între care cel mai frecvent utilizate sunt arterele mamare interne, artere care se găsesc pe suprafața interioară a toracelui. Există, de asemenea, grefoane arteriale radiale de la nivelul antebrațului, arteră epigastrică inferioară de la nivelul stomacului etc.. Grefoanele arteriale prezintă avantajul unei durabilitati mai mari pe termen lung, ceea ce înseamnă că vor fi funcționale într-un procent de cca 95% la 20 de ani.

Prezentând acest avantaj și raportând beneficiul adus pe termen lung la riscurile complicațiilor utilizării ambelor artere mamare, se vor folosi grefoane arteriale în cazul pacienților tineri și nu numai. Pacienții tineri pot beneficia, așadar, de revascularizare arterială, folosind ambele artere mamare. De câte ori este posibil, se folosesc grefoane arteriale, pentru optimizarea rezultatelor chirurgicale pe termen lung.

  • Grefoane venoase, cu o patenţă mai mică, acestea se utilizează la persoane de peste 75 de ani sau în situaţii anatomice particulare, întotdeauna însă în combinație cu cel puțin o arteră mamară internă.”

Prin intervenția de bypass, cordul se va revasculariza, simptomele bolii coronariene vor dispărea, reducând semnificativ riscul unui accident coronarian acut. Pacientul se poate recupera într-un interval de 5 până la maxim 14 zile, în funcție de tipul de intervenție, realizată clasic sau prin chirurgie minim invazivă, unde intervalul de recuperare este semnificativ mai redus.

“Indiferent de perioada de recuperare, ce trebuie reținut este că boala coronariană netratată la timp poate produce o afectare gravă a mușchiului inimii și chiar infarct sau moarte subită, în timp ce șansele de succes ale unui bypass coronarian la un pacient fără comorbidități este de 99%!” spune Dr. Lucian Dorobanţu.

Boala coronariană este un proces ce evoluează progresiv în timp, poate dura ani întregi, poate parcurge etape diferite de la “asimptomatic”, la exprimare bruscă, prin infarct miocardic. Acesta poate însemna inclusiv moarte subită!

Nu ignorați indicațiile medicului curant în cazul în care știți că vă confruntați cu această boală!  Nu întrerupeți tratamentul medicamentos! Tratamentul medicamentos va urmări limitarea riscurilor de rupere și migrație a plăcilor de aterom și reducerea severității leziunilor produse inimii.

Urmați recomandările medicilor cardiologi și mai mult decât oricând adresați-vă medicului în cazul în care simptomatologia dureroasă persistă. Recunoscut la timp, un pacient cu infarct miocardic are șanse de a fi salvat și recuperat, dacă se prezintă în primele 4 – 6 ore de la debut!